Doar un om care se respectă pe sine e capabil să-i respecte pe alții. Omul care se respectă pe sine nu poate umili pe nimeni, întrucât știe că în toate ființele, chiar și în copaci sau în pietre, se ascunde același sine. Reține însă că nu e umil sau smerit: nu-l poți exploata în numele smereniei și al umilinței. Nu te va lăsa să-l pui într-o poziție umilă și puțin îi va păsa de împărăția lui Dumnezeu. Îți va spune: «Du-te în propria ta împărăție a lui Dumnezeu. Eu mi-am găsit propria împărăție a lui Dumnezeu: se află în mine. Nu am nevoie de un Mesia care să mă ducă acolo. Nu am nevoie decât de căutarea interioară, pe care nimeni nu o poate realiza în afară de mine. Eu sunt răspunzător de pierderea propriului sine și este responsabilitatea mea să-l găsesc»."